Hipermobilitatea articulară: care este problema, Cauze, Simptomele, diagnosticare, tratament, profilaxie

Articulații hipermobile; Hipermobilitatea articulară; Articulații slăbite; Sindromul de hipermobilitate

Ce sunt articulațiile hipermobile?

Hipermobilitatea articulațiilor, cunoscut și sub denumirea de sindrom de hipermobilitate articulară, este o tulburare, în care articulațiile corpului se pot deplasa în afara intervalului normal de mișcare. Aceasta este o boală ereditară, afectând țesuturile conjunctive ale corpului, inclusiv ligamentele și tendoanele. Sindromul de hipermobilitate articulară poate fi prezent la copii și adulți și poate duce la durere, instabilitate și chiar luxație.

Cauzele hipermobilității articulare

Sindromul de hipermobilitate articulară este cauzat de o mutație genetică, afectând țesuturile conjunctive ale corpului. Această mutație afectează producția de colagen, veveriță, necesare pentru rezistența și stabilitatea țesuturilor conjunctive. Drept urmare, persoanele cu sindrom de hipermobilitate articulară au ligamente și tendoane mai slabe și mai flexibile..

Articulațiile cu hipermobilitate sunt frecvente la copiii sănătoși și normali.. Acesta se numește sindrom de hipermobilitate benignă..

Pentru boli rare, asociat cu hipermobilitatea articulară, raporta:

• Disostoza cranială claviculară (dezvoltarea anormală a oaselor craniului și claviculei)
• Sindromul Down (boala genetica, în care o persoană 47 cromozomi în loc de normal 46)
• Sindromul Ehlers-Danlos (Grup de boli ereditare, caracterizată prin mobilitate excesivă a articulațiilor)
• Sindromul Marfan (tulburare a țesutului conjunctiv)
• Mucopolizaharidoza tip IV (boală, în care organismului îi lipsește sau îi lipsește o substanță, necesare pentru a descompune lanțurile lungi de molecule de zahăr)

Simptome de hipermobilitate articulară

Simptomele sindromului de hipermobilitate articulară pot varia foarte mult de la o persoană la alta.. Este posibil ca unii oameni să nu aibă deloc simptome, în timp ce alții pot avea dureri, instabilitate și luxații. Unele dintre cele mai comune simptome ale sindromului de hipermobilitate articulară includ:

• Dureri articulare
• Instabilitate articulară
• Luxații ale articulațiilor
• Ciupirea sau împingerea articulațiilor
• Oboseală
• Slăbiciune musculară
• mici vânătăi
• Leziuni recurente

Când să vezi un medic

Dacă vă confruntați cu oricare dintre simptomele de mai sus, este important să solicitați asistență medicală. Sindromul de hipermobilitate articulară poate duce la leziuni articulare pe termen lung, Prin urmare, este foarte important să faceți un diagnostic precis și să prescrieți un tratament adecvat..

Intrebari, pe care medicul dumneavoastră îl poate întreba

Când vă vizitați medicul, aceasta, probabil, iti pun o serie de intrebari, a determina, ai sindrom de hipermobilitate articulara?. Unele dintre întrebări, pe care le pot cere, include:

• Te confrunți cu dureri articulare sau instabilitate??
• Ți-ai dislocat vreodată o articulație?
• Aveți antecedente familiale de sindrom de hipermobilitate articulară??
• Te confrunți cu oboseală sau slăbiciune musculară?
• Ai alte boli?

Diagnosticul hipermobilității articulare

Diagnosticarea sindromului de hipermobilitate articulară poate fi o provocare, deoarece simptomele pot fi similare cu alte tulburări. Medicul dumneavoastră poate efectua un examen fizic, pentru a evalua raza de mișcare a articulației și a căuta semne de instabilitate. El poate comanda, de asemenea, studii imagistice., cum ar fi raze X sau RMN, pentru a vă evalua starea articulațiilor.

Tratamentul hipermobilității articulare

Tratamentul pentru sindromul de hipermobilitate articulară depinde de severitatea simptomelor dumneavoastră.. Este posibil ca unii oameni să nu aibă nevoie de niciun tratament., în timp ce alții pot avea nevoie de medicamente sau terapie fizică pentru a gestiona simptomele. În unele cazuri, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a repara articulația., care a fost deteriorat din cauza instabilității sau dislocarii.

Tratament la domiciliu pentru hipermobilitatea articulară

Sunt mai multe lucruri, pe care le poți face acasă, pentru a gestiona simptomele sindromului de hipermobilitate articulară. Unele tratamente la domiciliu includ:

• Exerciții regulate pentru întărirea mușchilor din jurul articulațiilor.
• Utilizați atele pentru a susține articulațiile.
• Aplicarea de căldură sau gheață pentru a calma durerea și inflamația.
• Luând analgezice fără prescripție medicală, de exemplu ibuprofen

Prevenirea hipermobilității articulare

Deși sindromul de hipermobilitate articulară este o boală ereditară, poti face niste pasi, pentru a reduce riscul de a dezvolta afecțiune sau de agravare a simptomelor. Acestea includ:

• Exerciții regulate pentru întărirea mușchilor și susținerea articulațiilor.
• Menține o postură adecvată și mecanica corporală, pentru a reduce stresul asupra articulațiilor.
• Evitați activitățile, provocând stres excesiv asupra articulațiilor, de exemplu, sporturi de mare impact.
• Urmați o dietă sănătoasă, pentru a susține țesuturile conjunctive sănătoase.

Concluzie

Sindromul de hipermobilitate articulară este o afecțiune, care afectează țesuturile conjunctive ale corpului, duce la, că articulațiile se pot deplasa în afara intervalului normal de mișcare. Deși este o boală ereditară, care nu poate fi vindecat, exista tratamente, pentru a gestiona simptomele și a preveni deteriorarea articulațiilor pe termen lung. Dacă aveți dureri articulare sau instabilitate, este important să solicitați asistență medicală, pentru a primi un diagnostic precis și un tratament adecvat. Urmând un stil de viață sănătos și făcând exerciții regulate, vă puteți reduce riscul de a dezvolta sindrom de hipermobilitate articulară sau de agravare a simptomelor.

Surse și literatură folosite

Ball JW, Dains I, Flynn DA, Solomon BS, Stewart RW. SIstemul musculoscheletal. În: Ball JW, Dains I, Flynn DA, Solomon BS, Stewart RW, eds. Ghidul lui Seidel pentru examenul fizic. 10ed. St Louis, MO: Elsevier; 2023:cap 22.

Clinch J, Rogers V. Sindromul de hipermobilitate. În: Hochberg MC, EM Gravallese, Silman AJ, Smolen JS, Frunza de viță de vie ME, Weisman MH, eds. Reumatologie. 7ed. Philadelphia, PA: Elsevier; 2019:cap 216.