Flutter auricular; fibrilație; fibrilatie atriala: care este problema, Simptomele, tratament, diagnosticare, profilaxie

Sinonime: fibrilatie atriala; flutter auricular; Fibrilatie atriala; FP.

Fibrilație atrială sau flutter; Fibrilația auriculară; A-fib; Afib

Descriere fibrilaţie atrială

Fibrilația atrială sau flutterul atrial este un tip comun de bătăi anormale ale inimii. Ritmul cardiac este rapid și adesea neregulat. Sistemul electric al inimii, de obicei, produce regulate, semnale de previzibil, care provoacă contractarea mușchilor inimii.

Inima este format din două camere superioare, care sunt numite atrii, și cele două camere inferioare, care sunt numite ventricule. Fiecare semnal pe reducerea începe în Atria şi transmise către restul de inima. Când fibrilatia atriala semnale electrice din atrii sunt transmise rapid si neregulat. Unele semnale nu ajung la ventriculi şi ventricule sunt reduse, obișnuit, neregulate, uneori mai repede. Această inconsistenţă pot scădea eficacitatea de ritm ale inimii atunci când sânge de pompare. Rămâne de sânge în camerele de inima, şi când aceasta se pot forma cheaguri de sânge. Uneori, cheaguri de sânge de rupă, şi se deplasează la creier poate provoca un accident vascular cerebral.

Фибрилляция предсердий

Cauzele de fibrilatie atriala

În cele mai multe cazuri, fibrilatia atriala apare din cauza unei boli de inima existente. Dar fibrilatia atriala poate aparea la persoanele fără probleme de inima. Tulburări de tiroida sau alte tulburări poate duce la ritmuri anormale. În unele cazuri, cauza de fibrilatie atriala este necunoscut.

Factori de risc pentru fibrilația atrială

Factorii de risc includ:

  • Bolile cardiovasculare:
    • Hipertensiune arterială;
    • Boală arterială coronariană;
    • Insuficiență cardiacă congestivă;
    • Infarct;
    • Boli ale valvelor inimii;
    • Endokardit (inflamaţie a valvelor inimii);
    • Cardiomiopatie (boală a muşchiului cardiac);
    • Boli cardiace congenitale;
    • Fibrilaţiei atriale în trecut;
  • Boli pulmonare:
    • Эmfizema;
    • Astm;
    • Cheaguri de sânge în plămâni;
  • Vârstă: 55 și mai mari;
  • Fumat;
  • Boli cronice:
    • Tiroidă hiperactivă;
    • Diabet;
  • Consumul excesiv de alcool;
  • Consumului de droguri formativa, inclusiv cofeina;
  • Paul: masculin;
  • Operaţiunea sub anestezie generala;
  • Stres, emoţionale sau fizice;
  • Istoric familial de fibrilaţie atrială.

Simptomele de fibrilaţie atrială

Simptomele pot varia de la uşoară până la severă, Functie de inima şi de starea generală de sănătate. Unele persoane pot observa orice simptome.

Simptomele fibrilației atriale includ:

  • Puls neregulate sau rapide sau bătăi rapide ale inimii;
  • Emoție, sau sentimentul de a bate în plină expansiune în piept;
  • Ameţeală sau pierderea conştienţei;
  • Transpirație;
  • Durere sau presiune in piept;
  • Dispnee;
  • Oboseala sau slabiciune;
  • Deteriorare a stării generale in timpul exercitiilor fizice.

Diagnosticul de fibrilatie atriala

Doctor:

  • Întrebat despre simptomele si istoricul medical;
  • Efectuează examinarea medicală;
  • Asculta inima cu un stetoscop.

Testele pentru detectarea fibrilației atriale pot include:

  • Electrocardiogramă (ECG) – test, care înregistrează activitatea inimii prin măsurarea curentului electric, trece prin mușchiul inimii;
  • 24-ore monitorizare Holter – poartă un monitor portabil inima, ce înregistrări inima ritmuri în termen de 24 de ore;
  • Ecocardiografie – test, care foloseste undele de sunet de inalta frecventa (ecografie), pentru a examina dimensiunea, forma și mișcare a inimii;
  • Coronarografia – executarea de imagini cu raze x a inimii după introducerea de vopsele în arterei coronare;
  • Raze x la piept, pentru a căuta cauzele profunde;
  • Teste de sange, pentru a căuta cauzele profunde.

Tratamentul de fibrilaţie atrială

Scopul tratamentului este:

  • Restabili ritm regulat, dacă este posibil;
  • Menţine ritmul cardiac aproape de normal;
    • În general, în absenţa unor încărcături de rata de inima ar trebui să fie în termen de 60-80 bpm, și 90-115 bătăi pe minut în timpul efortului fizic moderat.
  • Împiedică formarea cheagurilor de sânge.

În cazul în care găsit cauza primară de fibrilaţie atrială, poate lua în considerare tratamentul acesteia. Unii pacienţi în ritmul s-a întors la normal fara tratament.

Tratamentul fibrilatiei atriale include:

Luarea de medicamente pentru fibrilația atrială

  • Medicamente pentru a încetini ritmul cardiac:
    • Foxglove;
    • Verapamil;
    • Diltiazem;
    • Metoprolol;
    • Atenolol;
  • Medicamente pentru a menţine ritmul cardiac regulat:
    • Sotalol;
    • Propafenonă;
    • Amiodarona.
  • Medicamente, pentru a preveni formarea cheagurilor de sange, cum ar fi warfarina.

Cardioversia pentru fibrilația atrială

Cardioversia este procesul, care foloseste un curent electric sau medicamente, pentru a ajuta la normalizarea ritmului cardiac. Daca fibrilatia atriala dureaza 48 ore și mai mult, pacientul poate fi prescris anticoagulante înainte de această procedură.

Ablația pentru fibrilația atrială

În unele cazuri, flutter, considerat responsabil pentru mercatel′nuû aritmie poate fi indepartata sau modificat la distanta, folosind metode diferite, inclusiv cu ajutorul krioablâcii sau radiofrecventa ablatie.

Modificări ale stilului de viață în fibrilația atrială

Trebuie să evitaţi cofeina si alte stimulente, care ar putea provoca apariţia fibrilaţie atrială. Alcool, de asemenea, poate acţiona ca un declanşator în unii oameni.

Prevenirea de fibrilaţie atrială

În cazul în care există factori de risc pentru fibrilatia atriala să evite cunoscute declanşează, cum ar fi alcoolul şi cofeina. Ar trebui să urmeze sfatul medicului, tratarea bolilor de inima, reducerea tensiunii arteriale.

Surse

  1. Calkins H, Tomaselli GF, Morady F. Atrial fibrillation: clinical features, mechanisms, and management. In: Libby P, Bonow RO, Mann DL, Tomaselli GF, Bhatt DL, Solomon SD, eds. Braunwald’s Heart Disease: A Textbook of Cardiovascular Medicine. 12th ed. Philadelphia, PA: Elsevier; 2022:chap 66.
  2. Heidenreich PA, Estes NAM 3rd, Fonarow GC, et al. 2020 Update to the 2016 ACC/AHA Clinical Performance and Quality Measures for adults with atrial fibrillation or atrial flutter: A report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Performance Measures. J Am Coll Cardiol. 2021;77(3):326-341. PMID: 33303319 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33303319/.
  3. January CT, Wann LS, Calkins H, et al. 2019 AHA/ACC/HRS focused update of the 2014 AHA/ACC/HRS guideline for the management of patients with atrial fibrillation: a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Clinical Practice Guidelines and the Heart Rhythm Society in collaboration with the Society of Thoracic Surgeons. Circulation. 2019;140(6)e285. PMID: 30686041 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30686041.
  4. Lip GYH, Banerjee A, Boriani G, et al. Antithrombotic therapy for atrial fibrillation: CHEST Guideline and Expert Panel Report. Chest. 2018;154(5):1121-1201. PMID: 30144419 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/30144419/.
  5. Meschia JF, Bushnell C, Boden-Albala B, et al. Guidelines for the primary prevention of stroke: a statement for healthcare professionals from the American Heart Association/American Stroke Association. Stroke. 2014;45(12):3754-3832. PMID: 25355838 pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25355838.
  6. Zimetbaum P. Supraventricular cardiac arrhythmias. In: Goldman L, Schafer AI, eds. Goldman-Cecil Medicine. 26th ed. Philadelphia, PA: Elsevier; 2020:chap 58.

Butonul înapoi la început